Academia Oamenilor de Stiinta din Romania - Filiala USA

ACASA LA EMINESCU

     De aproape o luna, New York-ul viseaza in imbratisarea unei lumini binevoitoare, dar indepartata si rece. Coboara din abisul cerului sa ne spuna numai ca poezia zapezilor de alta data, linistite si pline de cantec, au ramas o legenda a copilariei. Trase parca la indigo, zilele se succed intr-un anonimat lipsit deopotriva de exaltarea marilor bucurii si de emotia intamplarilor neasteptate. Anotimpul isi traieste parca, nostalgic, propria istorie. Una ramasa in memoria batranilor colonisti sau a paginilor de carte. Somnolenta lirica a sfarsitului/inceputului de an m-a prins pe drumurile pline de puternicia credintei, impreuna cu parintele Theodor Damian. I-am fost un fel de sprijin in purtarea de grija a cuvantului sfant purtat din casa in casa pe „ulitele” New York-ului. O experienta pe care nu ma vor lasa sa o uit nici dragostea celor care ne-au deschis o usa, nici surpriza celor ce si-au alaturat inima ostenelilor noastre.
     Pe Eminescu, in marea metropola americana, aveam sa-l intalnesc mai tarziu. Ne-a asezat in jurul sau, la o masa din cladirea Consulatului, acelasi parinte-profesor Theodor Damian, neobositul organizator, de aproape doua decenii, al Simpozionului dedicat marelui si, nu de putine ori (in ultimii ani), hulitului poet. Concret, intalnirea a avut loc sub patronajul Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (Filiala New York) si al Societatii Romane Crestine „Dorul” (presedinte: Cristian Pascu). Intaietate n-a avut, totusi, imaginea de protocol. Fiindca Eminescu nu se afla, din pacate, in situatia fericita a celui cinstit dupa vrednicia lui. E (ne)cinstit dupa mofturile si interesele noastre sezoniere. Valorificarea trunchiata, fragmentara, fracturata (inceputa cu volumul de Poezii, din 1884) a continuat in perioada interbelica si s-a accentuat, aberant, dupa 1945, poetul fiind cand profetul clasei muncitoare, cand apologetul eroismului national, cand intolerantul critic al moralei burghezo-mosieresti. Spre sfarsitul erei totalitare, Nicolae Ceausescu il cita in discursurile lui politice, iar protocronistii il declarau doctrinarul avant-la-lettre al socialismului stiintific. Post-decembrismul n-a debutat nici el sub bune auspicii. Am daramat un mit (poetul national!) si am creat altele la fel de restrictive: Eminescu aparatorul romanilor de pretutindeni, economistul de geniu, omul de stiinta, primul detinut politic, intaiul intelectual asasinat etc. Ceea ce s-a intamplat in 1998, in revista Dilema, este doar varful aisbergului (despartirea de „rudimentele gandirii politice” si de versurile ilizibile, in gandirea grabita a unor internauti damboviteni).
    Nu ne este inca accesibila ideea de Eminescu, in „firea lui cea vesnica”. N-am reusit inca sa ne facem din el un destin (ideea totala, lumea in lume etc.). Cred ca, in preajma lui Eminescu, n-am avut si inca nu avem curajul sa ne punem intrebarile fundamentale: ale inexplicabilului, ale inaccesibilului, ale dezastrului tarii, care este si al nostru, ale mandriei de a fi mediocri, ale „eliberarii de auto-dispret” si a ceea ce E. Cioran numea „stigmatul fragmentarului”. Pe scurt, nu stim, alaturi si impreuna cu Eminescu, sa fim disperati, sa ne fim noua insine o problema. Sa invatam ca „nepasarea ne pierde”, ca statul trebuie sa fie o „identitate de interese”, ca cel mai grav lucru, in lumea contemporana, este „abuzul de puterea cuvantului”, ca aristocratia din nastere nu poate fi inlocuita cu „aristocratia averii imobiliare si a banului”, ca politica mare fac numai sufletele mari, cele mici fac politica de oportunitate, ca nu vindecam lumea cu alifia sloganurilor etc.
    S-au adunat in jurul „mesei tacerii” sa spuna ce este Eminescu, nu ceea ce altii doresc sa fie: Doina Uricariu, M.N.Rusu, Aurel Sasu, Theodor Damian, Mihaela Albu, Anca Sirghie, Doru Tsaganea, Valentina Ciaprazi, Vladimir Wertsman, Napoleon Savescu si Timotei Ursu. Li s-a alaturat, ca intotdeauna, plin de solicitudine Excelenta Sa Marian Parjol, Consul general al Romaniei la New York. S-a recitat (Lia Lungu, Mariana Ralée), s-a dat glas cantecului eminescian (Oana Lianu, Lia Lungu, Grigore Culian), dar mai ales s-a discutat, cum se spune, cu textele pe masa: dimensiunea filosofica a poeziei, poetul in arta si literatura, doctrina crestina, gazetarul politic, modelul formativ etc. Într-un spatiu discret, suficient totusi pentru o celebrare, criticul de arta M.N. Rusu a vernisat expozitia galeriei de arta „Spiritus” (director artistic: Viorica Colpacci), dedicata poetului (Doru Tsaganea – fotografie; Garabet Salgian si Ruxandra Dumitrescu – pictura; Viorica Colpacci – grafica digitala si Dimitrie Dumitrescu – arta decorativa).
    Cand peste oras s-a lasat intunericul, in mintea si inimile participantilor la simpozion era inca lumina. Pentru cateva ore, la indemnul poetului, am lepadat „virtutea zdrentuita” a vietii de fiecare zi, invatand sa ne iubim unii pe altii. Ca un semn de purificare si de noblete.

 

 
ACADEMIA OAMENILOR DE STIINTA DIN ROMANIA, FILIALA USA
INSTITUTUL ROMAN DE TEOLOGIE SI SPIRITUALITATE ORTODOXA, NEW YORK
SOCIETATEA ROMANA CRESTINA "DORUL"

Simpozionul anual "Mihai Eminescu" *

Mihai Eminescu - dialog cu timpul

Sambata, 14 ianuarie 2012, orele 2:00PM, la Consulatul General al Romaniei din New York (38 Street cu 3 Ave. in Manhattan, NY)


Moderatori: Mariana Terra, Elena Solomon


PARTEA I-a     Protocolul simpozionului

Theodor Damian
Deschiderea oficiala

Lia Lungu
Interpreta a cantecului romanesc, ziarista, New York
Rugaciune, de Mihai Eminescu

Excelenta Sa Marian Parjol
Consul General al Romaniei la New York
Mesaj aniversar, Eminescu

Ing. Cristian F. Pascu
Presedintele Societatii Romane Crestine "Dorul", New York
Salutul Societatii "Dorul"



PARTEA a II-a     Comunicari

Dr. Doina Uricariu
Scriitoare, Director al Editurii Universalia, Bucuresti-New York
Timp, memorie si uitare la Eminescu

M.N.Rusu
Critic si istoric literar, New York
Contributii americane la ridicarea statuii lui Eminescu la Botosani

Dr. Aurel Sasu
Critic si istoric literar, Profesor la Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj
Ideea de Eminescu

Dr. Nicoale Georgescu
Scriitor, Profesor la Facultatea de Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti
Metafora luminii la Mihai Eminescu

Dr. Theodor Damian
Scriitor, Presedintele Filialei americane a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, Presedintele Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, New York, Profesor de Filosofie si Etica la Metropolitan College of New York
Influente crestine la Eminescu: Poemul Rime alegorice

Dr. Mihaela Albu
Scriitoare, Profesor la Facultatea de Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti
Eminescu - gazetar


Recital din poezia lui Eminescu:

Lia Lungu
Oda in metru antic
Rugaciunea unui dac

Marioara Ralée
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie



Dr. Anca Sirghie
Profesor de Limba si Literatura Romana la Universitatea "Alma Mater", Sibiu
Imaginea Mitropolitului Andrei Saguna in constiinta lui Mihai Eminescu

Dr. Doru Tsaganea
Profesor de Matematica la Metropolitan College of New York
"Imparat si proletar": poezia unui conservator sau a unui socialist ?

Valentina Ciaprazi
Profesor de limba franceza la LaGuardia Community College, New York
Traducerile lui Eminescu in franceza si alte limbi romanice

Vladimir Wertsman
Cercetator, specialist in istoria grupurilor etnice in SUA
Alaturi de Eminescu

Dr. Napoleon Savescu
Medic, Presedintele Asociatiei "Dacia Revival International Society", New York,  Directorul revistei Dacia Magazin
Dacia din Memento mori

Timotei Ursu
Scriitor si regizor, New York
Metafora si politica in creatia eminesciana



PARTEA a III-a   Mihai Eminescu: Vanturile, Valurile ...

Dr. Oana Lianu
Conf. univ. la Universitatea din Oradea
Recital muzical

Lia Lungu
Recital muzical pe versuri de Mihai Eminescu

Cristian F. Pascu
Acordarea distinctiilor

Theodor Damian
Incheierea oficiala a Simpozionului

Receptie

In cadrul Simpozionului "Mihai Eminescu", Galeria de arta SPIRITUS (Director artistic Viorica Colpacci) a Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, va prezenta o expozitie dedicata marelui geniu al poeziei romanesti.
Expozanti: Doru Tsaganea cu fotografie de arta, Garabet Salgian si Ruxandra Dumitrescu, cu pictura, Viorica Colpacci cu grafica digitala, Dimitrie Dumitrescu cu arta decorativa.

 

* In ultimele doua decenii Simpozionul Eminescu organizat de Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa din New York, reprezinta cel mai amplu eveniment cultural academic dedicat lui Eminescu din Statele Unite ale Americii, la care au participat numerosi artisti si distinsi cercetatori de profil.